Fără sistemul osos am fi doar niște saci de carne incapabili de a ne deplasa. Dacă te întrebi câte oase sunt în organismul uman, află că sun...
Cel mai lung os din corp este femurul. El reprezintă aproximativ un sfert din înălțimea corpului, având între 38 și 48 de centimetri la un adult. Cel mai mic os din corp se numește scărița, se găsește în urechea internă și are doar între 3 și 5 milimetri și este implicat în propagarea undelor sonore către nervii auditivi.
Cum sunt alcătuite oasele noastre?
În corpul nostru se află trei tipuri de oase: lungi, adică oase tubulare puternice precum femurul, mici, precum vertebrele, oasele din sistemul auditiv sau cele ale mâinilor și labelor picioarelor și oasele plate, precum oasele craniului, ale bazinului sau ale omoplatului.
Toate oasele sunt formate din fosfat de calciu mineral dur combinat cu alte minerale. Ele sunt învelite cu o membrană subțire, dar rezistentă, numită periost, care cuprinde nervii, vasele de sânge și celulele din care se formează materia osoasă. Aceasta este foarte sensibilă la durere. În cazul tibiei, periostul se află direct sub piele – de aceea doare atât de tare când șutul nimerește tibia în loc de minge. La multe oase, doar capetele conțin substanță osoasă puternic vascularizată.
În interior, substanța osoasă formează un soi de grilaj, asemănător structurii unui burete, cu multe cavități. Această structură face ca osul să fie mult mai ușor, rămânând la fel de robust. La copii, cavitățile respective sunt umplute complet cu măduvă roșie, iar la adulți doar parțial. Măduva formează globulele roșii din sânge și transportă oxigenul.
Nu toate părțile scheletului sunt alcătuite din oase dure, ci și din zgârciuri moi. În momentul în care un os se dezvoltă sau se vindecă, se formează inițial o masă cartilaginoasă, care este apoi înlocuită de masa osoasă. Bebelușii au încă foarte multă masă cartilaginoasă, iar pe măsură ce copilul crește, oasele se întăresc. Chiar și adulții au cartilagii, anume urechile, vârful nasului și părți din coaste, precum și în articulații.
Cum funcționează articulațiile?
Oasele sunt rigide. Faptul că ne putem mișca îl datorăm articulațiilor. Acestea reprezintă legătura dintre capetele a două oase, astfel încât acestea să permită mișcarea relativă. Articulațiile pivotante, precum cele ale gâtului, permit mișcările de rotație.Oasele radius și cubitus din antebraț formează împreună cu mâna o articulație rotativă și așa putem învârti șurubelnița. Articulațiile bazinului sunt foarte mobile, astfel încât picioarele pot face mișcări circulare. În acest caz, capul osului are o formă sferică, care se mișcă în cavitatea articulară. Articulațiile de tip balama funcționează ca balamaua unei uși, numai într-o direcție.
Printre acestea se numără articulația cotului și cea mai mare articulație a corpului, adică genunchiul.
Articulațiile noastre funcționează ca unse. Acest lucru se datorează stratului cartilaginos neted, care se află la capetele oaselor. În cavitatea articulațiilor se găsește un lichid, asemănător cu un lubrifiant. Articulația este învelită într-un strat de țesut, așa-numita capsulă articulară. Oasele sunt ținute de țesuturi speciale elastice, adică de ligamente, precum și de mușchi.
Atunci când ne lovim în cot, simțim adeseori o durere ascuțită. Înseamnă că am atins osul mizicianului (epicondilul medial humeral). Cauza durerii nu este însă osul în sine: prin acest loc, printre piele și os, trece nervul cotului, care este extrem de sensibil la șocuri.