Este cunoscut faptul că alcoolul metilic este toxic. Alcoolul metilic se folosește ca solvent pentru grăsimi, lacuri, vopsele, la fabricarea...
Este cunoscut faptul că alcoolul metilic este toxic. Alcoolul metilic se folosește ca solvent pentru grăsimi, lacuri, vopsele, la fabricarea formaldehidei, a unor coloranți, a unor mase plastice etc. Se știe că alcoolul metilic poate pătrunde în organism pe următoarele căi: pulmonară, digestivă și transcutanată. După absorbție prin una din căile menționate, alcoolul metilic se repartizează în toate țesuturile, datorită hidrosolubilității lui.
Pentru organismul uman este toxic: consumat în cantități mici provoacă orbirea (atacă nervul optic), iar în cantități mai mari provoacă moartea (doza letală fiind de 0,15 g / kg corp). Intoxicația acută prin inhalare este cea mai frecventă și ea provoacă iritarea mucoaselor nazale și oculare, grețuri, amețeli, dureri de cap și tulburări digestive.
Aceste simptome dispar rapid dacă accidentatul este scos din atmosfera poluată. În cazul inhalărilor masive și prelungite pot apărea tulburări oculare. Tulburările vizuale apar cel mai târziu după 1 – 2 zile de evoluție. La început, vederea este neclară, mai ales pentru obiectele îndepărtate. Imediat după această fază, apar fenomene de îngustare concentrică a câmpului vizual, fotofobie, situație care poate evolua către orbire.
În intoxicația acută prin ingestia unei cantități mai mari de 30 – 50 ml metanol, după o perioadă de latență care variază de la 40 minute la mai multe ore, bolnavul prezintă cefalee, dureri abdominale violente și, în cele din urmă, comă profundă și sucombă prin paralizie respiratorie, insuficiență cardiorespiratorie sau insuficiență renală acută.
Toxicitatea alcoolului metilic este atribuită acidozei severe, provocată de acidul formic și, parțial, efectelor toxice ale formaldehidei, compuși care provin din biotransformarea toxicului. În cazul contactului cutanat prelungit cu alcoolul metilic, apar dermatoze. Eliminarea alcoolului metilic din organism se produce în proporție de 27 – 75% sub formă nemodificată în aerul expirat, 3 – 10% în urină ca atare, 3% se regăsește tot în urină, ca acid formic.
Metanolul se comportă ca un toxic cumulativ cu eliminare foarte înceată care îl diferențiază de alcoolul etilic. Alcoolul metilic a fost pus în evidență inițial în băuturile alcoolice, stabilindu – se că acumularea în produsul finit are loc sub acțiunea pectinmetilesterazelor din fructe. Prezente în majoritatea fructelor, aceste enzime se caracterizează printr – o mare specificitate, acționând numai asupra legăturilor esterice ale alcoolului metilic din pectinele naturale.
Pectinmetilesterazele din fructe se caracterizează printr – o mare rezistență la acțiunea temperaturii, activitatea optimă manifestându – se la 42 – 46ºC. și inactivarea făcându – se la 80ºC, în decurs de 1 – 2 min. Ele au o mare rezistență și la inhibitorii specifici.
Alcoolul metilic există în cantități mici în toate fructele, ca urmare a pectinmetilesterazei, dar se acumulează în cantități mari în timpul fermentației și în special în distilate. Cercetările efectuate asupra acumulării alcoolului metilic la prelucrarea strugurilor au pus în evidență faptul că procesul este influențat de natura materiei prime, temperatură, activitatea enzimatică a fructelor și a preparatelor enzimatice utilizate. Macerarea enzimatică a strugurilor zdrobiți provoacă o creștere mai mare a cantității de alcool metilic decât tratarea sucului cu preparate enzimatice.
În ceea ce privește obținerea de băuturi alcoolice prin distilare, în gospodării, procedeul este discutabil, astfel se știe că alcoolul metilic are punctul de fierbere de 64,7 , iar alcoolul etilic de 78 și practic dacă primele fracțiuni sunt îndepărtate este posibil să fie evitată contaminarea cu alcool metilic. Aceste măsuri de precauție sunt empirice și lăsate la mâna unui om mai mult sau mai puțin instruit, ceea ce ar putea avea repercursiuni grave asupra sănătății lui și a celor din jurul său. Populația ar trebui informată despre riscurile la care se expune, privind contactul cu alcoolul metilic și mai mult chiar, ar trebui să existe modalități de control, de evidențiere a acestui toxic în diferite lichide.
Chiar și oțetul alimentar, produs de fermentație, conține 500 mg metanol / L. Concentrația de alcool metilic din vinuri este dependentă de strugurii utilizați, astfel soiurile hibride atât de răspândite, produc prin fermentație, o cantitate mai mare de metanol. Doza letală (se referă la consumul imediat ) este 0,15 g / kg corp, ceea ce pentru o persoană de 60 kg reprezintă 9 grame. Doza letală, calculată în funcție de greutatea corporală se poate observa mai jos:
- 50 Kg – 7,5 g metanol
- 60 Kg – 9 g metanol
- 70 Kg – 10,5 g metanol
- 80 Kg – 12 g metanol
- 90 Kg – 13, 5 g metanol
- 100 Kg – 15 g metanol
Dacă persoana (60 Kg) consumă în fiecare zi câte un pahar de suc, va ajunge să fi consumat 9 grame din acest toxic cumulativ în 240 zile, ceea ce ar trebui să ne pună serioase semne de întrebare privind riscurile la care ne expunem consumând fie și un pahar de suc de fructe.
De remarcat că, pentru un copil (de 30 kg), doza letală ar fi de 4,5 g și ca atare el va ajunge la acest consum mult mai repede, în 120 zile. Este evident că acest consum nu produce moartea, dar considerăm că nu poate fi benefic pentru sănătate, alcoolul metilic având o metabolizare foarte înceată, iar produșii rezultați din metabolizare fiind și ei extrem de toxici: acidul formic, formaldehida.
