De la cicoarea de grădină se consumă frunzele sub formă de salate. Gustul amărui al frunzelor verzi de la această specie este datorat conțin...
De la cicoarea de grădină se consumă frunzele sub formă de salate. Gustul amărui al frunzelor verzi de la această specie este datorat conținutului acestora în glicozidul intibină. Frunzele înălbite nu mai au gust amar. Importanța cicorii de grădină reiese și din faptul că frunzele acesteia au un conținut bogat în săruri minerale (fosfor, fier, potasiu, calciu etc.) și vitamine (A, B1, B2, C) și că se consumă o perioadă îndelungată din an, inclusiv iarna, când organismul are nevoie de vitamine.
Cicoarea de grădină – cerințe față de căldură, umiditate, lumină și soluri
Cerințe față de căldură
Cicoarea de grădină este planta climatului temperat cu veri potrivit de calde și umede. Germinația semințelor începe la 5°C, dar decurge încet. La temperatura de 10°C răsare în 8-14 zile. În cursul perioadei de vegetație pretențiile față de temperatură ale celor două varietăți sunt diferite. Cicoarea de grădină creață este mai puțin rezistentă la frig decât scarola.
Scarola este rezistentă la frig și poate rămâne în câmp peste iarnă. Cicoarea de grădină cultivată primăvara devreme emite repede tulpini florale, deoarece parcurgerea primului stadiu al dezvoltării (vernalizarea) are loc în timp scurt. În acest caz nu mai formează „căpățâni“. Asigurând o temperatură ridicată în perioada semănatului și a primelor fenofaze se împiedică formarea tijei florale.
Cerințe față de umiditate
Față de umiditate cicoarea de grădină are pretenții mari în perioada germinării semințelor și la începutul vegetației. Cele mai bune rezultate se obțin pe vreme răcoroasă și umedă. Excesul de umiditate în sol conduce la scăderea producției și la putrezirea rădăcinilor, după cum, în condiții de secetă, scade producția, frunzele devin mai puțin fragede și mai amare.
Cerințe față de lumină
Cicoarea de grădină este o plantă de zi lungă și de aceea în timpul verii emite repede tulpini florale. Este mai pretențioasă față de lumină, mai ales la începutul vegetației, când lipsa de lumină duce la încetinirea creșterii plantelor.
Cerințe față de sol
Cicoarea de grădină cere soluri fertile, bogate în humus, bine fertilizate cu gunoi de grajd la cultura premergătoare, însorite și adăpostite, cu textură mijlocie sau ușoară, profunde și cu reacție neutră. Nu suportă solurile acide și nici pe cele prea alcaline.
Cum se cultivă cicoarea de grădină?
Cicoarea de grădină se cultivă în mod obișnuit prin răsad, dar se poate cultiva și prin semănat direct în câmp (scarola). Pentru cultura de cicoare de grădină se aleg terenurile care răspund cerințelor acestor specii. În cazul culturilor destinate consumului de vară, bune premergătoare sunt legumele de primă apariție (salata, spanac etc.), care eliberează terenul până la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai.
În cazul culturilor destinate consumului de toamnă, bune premergătoare sunt culturile timpurii care eliberează terenul până în momentul înființării culturii de cicoare.
Soiuri de cicoare de grădina
Cultura de cicoare prin răsad
La producerea răsadurilor se va ține seama ca în momentul plantării, acestea să aibă formate 5-6 frunze adevărate. În acest scop, perioada de semănat va fi: 1-13 martie pentru plantat în perioada 20 aprilie – 15 mai și 1-10 august pentru plantat în 1-15 septembrie. Se seamănă în răsadnițe calde sau pe straturi reci, folosind 300-350 g sămânță la 100-150 m² răsadnițe, sau 200-250 m² straturi reci, pentru producerea răsadurilor necesare la un ha de cultură (circa 70.000 fire).Până la plantare, răsadurile se îngrijesc cu atenție. Se menține o umiditate și temperatură moderată. La circa două săptămâni de la semănat se repică la 7×3 cm. Răsadurile produse pe brazde în luna august se seamănă mai rar (7-8 cm între rânduri și 2-3 cm pe rând) și nu se repică. Se aplică 2-3 tratamente pentru prevenirea și combaterea bolilor și a dăunătorilor; în soluția respectivă, introducându-se și îngrășăminte foliare.
Când se plantează cicoarea?
Cicoarea de grădină se plantează manual, cu plantatorul, sau mecanizat, îngropând plantele până la colet, astfel încât să nu se astupe mugurele terminal. La plantare se înlătură 1/3 din rozeta de frunze pentru reducerea suprafeței foliare. Pe un strat înălțat, cu lățimea la coronament de 104 cm, se plantează 3 rânduri, iar între plante pe rând se lasă 28-37 cm, rezultând o densitate de 54-71 mii plante la hectar.
Cultura de cicoare prin semănat direct
Cicoarea de grădină se seamănă direct în câmp, ca și salata. Se folosesc circa 3 kg sămânță la hectar, în amestec cu semințe de plantă indicator (salată 100-150 g/ha). Se seamănă de la 20 aprilie până la 15 mai pentru producții în timpul verii și 15-30 iulie pentru consum în timpul toamnei și iernii.
Cum se întreține cultura de cicoare de grădină?
Culturile de cicoare de grădină se întrețin la fel ca și culturile de salată prin: lucrări de prășit; irigat; fertilizat suplimentar; combaterea bolilor și dăunătorilor. O lucrare specială este înălbirea frunzelor, care se face prin legarea lor în zona dinspre vârf (pe timp uscat, pentru a nu putrezi) când acestea sunt suficient de dezvoltate, astfel încât, după 2-3 săptămâni pot fi date în consum.
Când se recoltează cicoarea?
La 60-65 zile de la semănat sau plantat, cicoarea de grădină se recoltează prin tăierea sub colet. Se recoltează în mai multe reprize, când căpățânile au ajuns la dimensiunile normale, specifice soiului cultivat. Scarola, semănată sau plantată pe terenuri adăpostite, poate rămâne peste iarnă în câmp, fiind mai rezistentă la ger.
Se protejează cu diverse materiale sau clopote din material plastic și se poate consuma până primăvara. În mod curent, înălbirea în timpul iernii se face în pivnițe sau beciuri. Se scot plantele cu rădăcini și se așază una lângă alta (nelegate), plantându-se în nisip umed sau pământ reavăn. Cicoarea de grădină, în special scarola, se poate consuma până în luna martie. Producția este de 12-15 t/ha.
Cum se produce sămânța de cicoare?
Dacă se tratează ca plantă anuală, răsadurile se plantează în câmp primăvara și în același an se obțin și semințele. Dacă se tratează ca plantă bienală, se aleg toamna târziu cele mai corespunzătoare plante-mamă, se păstrează până primăvara în nisip uscat sau pământ, iar primăvara timpuriu se plantează în câmp, unde produc semințe.
Se plantează două rânduri pe stratul înălțat de 104 cm, la 80 cm interval, lăsând între plante pe rând distanțate de circa 40 cm. Se asigură spațiul de izolare (peste 1.500 m) și se aplică aceleași lucrări de îngrijire ca și la culturile pentru consum.