Actualmente, rasa Friză crescută în Europa (cunoscută în trecut sub denumirea de Friză sau Bălțată negru cu alb), poartă denumirea de Holste...
Actualmente, rasa Friză crescută în Europa (cunoscută în trecut sub denumirea de Friză sau Bălțată negru cu alb), poartă denumirea de Holstein-Friză sau Holstein-Friză olandeză. În Olanda rasa Holstein-Friză reprezintă cca. 70% din efectivul total de taurine. Vitele Rasa Holstein-Friză se caracterizează printr-o dezvoltare corporală mijlocie spre mare, talia la vaci fiind de 135 cm, iar masa corporală de 650 kg. Are o conformație corporală tipică raselor de lapte. Capul este uscățiv, expresiv; gâtul este relativ lung cu masa musculară mai puțin dezvoltată, cu salba redusă. Trunchiul este larg, potrivit de lung și destul de adânc.
Linia superioară a trunchiului este dreaptă, crupa este lungă largă și orizontală. Toracele este potrivit de adânc, profund, cu coastele lungi, lățite, oblice și puțin arcuite, cu spații intercostale mari, iar abdomenul este bine dezvoltat. Ugerul este foarte mare (34 dm²) cu baza de prindere largă, cu extindere anterioară și posterioară foarte bună, simetric, glandular, cu arborizație vasculară foarte evidentă. Mameloanele, de lungime și grosime mijlocie sunt simetrice ca prindere, egal distanțate între ele, cu direcție verticală. Membrele sunt relativ scurte, uscățive, puternice, cu ongloane rezistente.
Culoarea robei este bălțată negru cu alb. Pe trunchi apar două zone de culoare albă, una pe trenul anterior (în dreptul grebănului), iar cealaltă pe trenul posterior (în zona crupei), cuprinzând partea inferioară a trunchiului, glanda mamară, parțial coada și membrele de la genunchi, respectiv de la jaret în jos. Capul este de culoare neagră, cu diferite particularități de culoare (stea, brezătură). Mucoasele aparente, ongloanele și vârful coarnelor sunt de culoare neagră-ardezie.
Cât lapte produc vacile din rasa Holstein-Friză olandeză?
În anul 1995, producția medie înregistrată la întregul efectiv de vaci cuprinse în controlul oficial al producției de lapte a fost de 7576 kg lapte/lactație, cu 4,44% grăsime și 3,46% proteină. În ultimii 25 de ani, ca urmare a procesului de selecție, producția medie a crescut cu cca. 3000 kg lapte, conținutul mediu în grăsime cu 0,41%, iar cel de proteină cu 0,13%.
Producția de carne la vacile din rasa Holstein-Friză olandeză
Producția de carne la rasa Holstein-Friză este relativ bună. Tineretul taurin supus procesului de îngrășare intensivă realizează sporuri medii zilnice de cca. 900 g. Randament la tăiere este de 52-54%. Carnea nu are însușiri organoleptice și culinare deosebite, motiv pentru care cerințele pieței pentru acest produs sunt reduse.
Acest aspect este valabil pentru toate rasele de tip Holstein-Friză crescute în Europa. În unele țări europene (Olanda, Germania, Belgia, Franța), pentru îmbunătățirea calităților organoleptice și culinare ale cărnii, se practică încrucișări între unele vaci și vițele de rasa Holstein-Friză olandeză cu tauri din rasele de carne.
Condiții de viață
Precocitatea rasei Holstein-Friză este foarte bună, maturitatea morfologică fiind înregistrată la vârsta de cca. 4 ani. Vițelele pot fi admise la reproducție la vârsta de 16-17 luni. Producția maximă de lapte se înregistrează la lactația a IV-a, iar la lactația I se realizează peste 70% din nivelul productiv maxim. Longevitatea productivă este redusă, durata medie de exploatare fiind de 3-4 lactații, însă nivelul productiv raportat la întreaga viață productivă este ridicat (peste 32000 kg lapte).
Economicitatea rasei este mult apreciată de crescători, înregistrând un consum specific de 0,9-1 UN/kg lapte, iar indicele somato-productiv (indicele lapte) este de peste 1/8. Are constituție fină, temperament vioi și caracter blând.
Rasa Holstein-Friză este pretențioasă față de condițiile de creștere și exploatare; condițiile necorespunzătoare de furajare și de întreținere determină reducerea rapidă și semnificativă a producției de lapte, mărind sensibilitatea la îmbolnăviri (afecțiuni genitale, podale și ale glandei mamare).
