Rasa Brună de Maramureș s-a format ca rezultat al încrucișărilor de absorbție dintre vacile de rasele Mocănița și Sură de stepă cu tauri d...
Rasa Brună de Maramureș s-a format ca rezultat al încrucișărilor de absorbție dintre vacile de rasele Mocănița și Sură de stepă cu tauri de tip Schwyz (Montafon, Algau, Inntal) importați în zona Maramureșului începând cu anul 1881 din unele țări europene (Ungaria, Austria, Germania) și, ulterior, din Elveția (rasa Schwyz). Datorită capacității sale de adaptare la condițiile pedoclimatice din zona de deal și muntoasă, în perioada interbelică aria de răspândire a rasei Brună s-a extins, fiind crescută în zona subcarpatică a Munteniei, Olteniei și Moldovei.
După cel de-al II-lea război mondial și până în prezent, pentru ameliorarea rasei Brună (recunoscută oficial ca rasă în anul 1959) s-au importat vițele, tauri și material seminal congelat din Elveția, Austria (rasa Schwyz) și, mai recent, din SUA (rasa Brown Swiss). Rasa Brună de Maramureș este răspândită în Nord și Nord-vestul țării (Maramureș, Satu Mare), precum și în zona subcarpatică a Munteniei, Olteniei și Moldovei. Această rasă reprezintă cca. 33% din efectivul de taurine al țării noastre, cel mai valoros material biologic fiind concentrat în zona Maramureșului.
Vitele din Rasa Brună de Maramureș – descrierea rasei
În plus, de la o zonă geografică la alta, condițiile de creștere și exploatare au fost variabile.
Capul este scurt, larg și expresiv. Gâtul este potrivit de lung și de gros. Trunchiul este relativ lung (indicele formatului corporal lateral este de 122%), potrivit de larg și de adânc, profilul corporal tinde spre forma trapezoidală (cu baza mare orientată spre trenul posterior). Linia superioară a trunchiului este, în general, dreaptă, cu sacrumul ușor proeminent. Toracele este profund, relativ larg și adânc (52%). Abdomenul este bine dezvoltat, voluminos.
Ugerul, de formă globuloasă, este de mărime mijlocie, cu simetrie satisfăcătoare și bogat în țesut glandular, cu mameloane potrivit de lungi și de groase. Relativ frecvent, la uger se întâlnesc unele defecte (uger conic, divizat, cu extindere insuficientă), iar viteza de muls este relativ mică și cu variabilitate mare (0,8-1,3 kg/min.). Membrele sunt potrivit de lungi, relativ groase și rezistente. Defectele de aplomb, mai frecvent întâlnite, sunt următoarele: jaret drept, panardism, coate de vacă, chișiță scurtă.
Culoarea robei este brun-cenușie de diferite nuanțe (de la brun-argintiu până la brun-închis, aproape neagră), cu unele particularități de culoare: inel de culoare deschisă în jurul botului, pigmentație mai deschisă la culoare pe linia superioară a trunchiului, pe abdomen și fețele interioare ale membrelor. Oglinda botului și mucoasele aparente sunt de culoare neagră-cenușie; coarnele sunt bicolore, iar ongloanele sunt pigmentate.
Cât lapte produc vacile din rasa Brună de Maramureș?
Rasa Brună de Maramureș este o rasă cu aptitudini productive mixte, de lapte-carne. În funcțiile de condițiile de creștere și exploatare, producția de lapte oscilează în limite largi. În medie, se obțin 3000-3500 kg lapte/lactație, cu un conținut mediu în grăsime de 3,8%. În condiții corespunzătoare de exploatare, producția de lapte poate depăși 4000 kg/lactație.
Producția de carne la rasa Brună de Maramureș
Această rasă are aptitudini bune pentru producția de carne. În cazul îngrășării în sistem intensiv, tineretul taurin mascul realizează sporuri medii de 900-950 g, în sistem semiintensiv cca. 700 g, iar în sistem extensiv 500-600 g. În funcție de sistemul de îngrășare practicat și de vârsta valorificării, randamentul la tăiere este de 54-57% pentru tineretul taurin mascul și de 52-54% pentru vacile adulte recondiționate.
Condiții de viață
Rasa Brună de Maramureș este o rasă semiprecoce, cu o mare capacitate de adaptare la mediu. În condiții bune de creștere, admiterea vițelelor la reproducție are loc la vârsta de 18-20 luni, maturitatea morfologică fiind atinsă la vârsta de 4-5 ani. La lactația I, vacile realizează 65-68% din producția maximă (care se înregistrează la lactația a V-a – a VI-a). Consumul specific este de 1,1-1,2 UN/kg lapte, iar indicele somato-productiv este de 1/6-1/7. Longevitatea productivă este variabilă, vacile pot fi exploatate 3-4 lactații (în condiții intensive) și până la 6-7 lactații (în fermele de selecție).
Rasa Brună se caracterizează prin adaptabilitate mare la factorii naturali de mediu, este rezistentă la îmbolnăviri și mai puțin pretențioasă la condițiile de exploatare. Datorită acestor caracteristici, rasa Brună de Maramureș poate fi crescută atât în zona de câmpie, cât și în cea de deal și de mute. Având în vedere potențialul bioproductiv al acestei rase, precum și ponderea acesteia în structura efectivului de taurine din țara noastră, va fi menținută actuala direcție de exploatare (mixtă, de lapte-carne).
Obiectivele urmărite în procesul de ameliorare vizează, în principal, masivizarea rasei (talia 130 cm, masa corporală 580 kg), sporirea producției de lapte (4500 kg lapte/lactație), ameliorarea însușirilor ugerului pentru mulsul mecanic (viteza de muls 1,8 l/min., indicele mamar 46%), reducerea consumurilor specifice, îmbunătățirea performanțelor pentru producția de carne (950-1000 g spor mediu zilnic la îngrășarea intensivă) și precocizarea acesteia. Atingerea acestor deziderate se va realiza prin ameliorare în rasă curată și prin imigrație de gene de la rase de tip Schwyz, importate din Elveția, Austria și SUA.
