Rujetul este o boală transmisibilă a porcilor, cu evoluții mai frecvente la animale în vârstă de la 3 luni la un an. Evoluția bolii este enz...
Rujetul este o boală transmisibilă a porcilor, cu evoluții mai frecvente la animale în vârstă de la 3 luni la un an. Evoluția bolii este enzootică (cu caracter local), sporadică, cea epizootică fiind mai rară. Apariția bolii este mai frecventă în sezonul călduros, de vară. Transmiterea bolii rujetul se face direct, de la animalul bolnav la cel sănătos, sau indirect, prin intermediul obiectelor, al furajelor infectate sau al apei. Rujetul evoluează supraacut, acut, subacut şi cronic.
Cum se manifestă rujetul la porci?
Manifestări clinice:
- în forma supraacută simptomele apar brusc, temperatura este ridicată (41,5-42°C), starea generală devine foarte rea, mucoasele se congestionează, porcul refuză hrana și apa, boala evoluând rapid, septicemie, iar moartea se produce după 12-36 de ore, într-un procent foarte ridicat, ajungându-se până la 100%;
- forma acută, septicemică, prezintă aceleași simptome, ca și în forma supraacută, în plus apărând înroșirea pielii (eritemul cutanat), localizat în regiunile cu pielea fină. De asemenea, pot apare tulburări digestive (enterite, diaree, vomismente). Boala durează 3-5 zile, înregistrându-se un procent de mortalitate de 60-80% din animalele îmbolnăvite;
- forma subacută, urticariformă, caracterizată, pe lângă celelalte simptome, de apariția unor plăci proeminente (urticarie), cu margini regulate (pătrate, romburi, circulare etc.), de aspect congestiv, roz, violaceu. Această caracteristică a petelor este specifică (patognomonică) pentru rujet. Dacă se face compresie asupra acestor porțiuni congestionate, colorația roșie dispare, reapărând imediat ce compresia încetează (spre deosebire de pesta porcină, în care prin apăsare, roșeața pielii nu dispare), test folosit pentru diferențierea rujetului de pesta porcină clasică. în forma subacută boala durează 9-14 zile;
- în forma cronică, apar localizări la nivelul diferitelor organe; în funcție de organul afectat se nominalizează și forma, cum ar fi: forma articulară, forma cardiacă, forma cutanată etc.
Diagnosticul bolii
Diagnosticul bolii se face pe baza semnelor descrise mai sus, prin examenul anatomo-patologic executat numai de către medicul veterinar, pe baza modificărilor interne, ca și prin examen de laborator. Orice suspiciune de boală, ca de altfel, în cazul oricăror boli care apar în fermă sau gospodărie, va fi anunțat medicul veterinar, pentru a lua măsurile specifice care se impun, pentru tratament și combatere.
Cum se tratează rujetul?
Tratamentul se face numai de către personalul veterinar calificat, cu mijloace specifice (seruri), sau cu antibiotice, chimioterapice, terapie de șoc (proteic) ș.a. O dată medicul veterinar anunțat, după stabilirea diagnosticului și a tratamentului, acesta va lua măsuri de combatere, de izolare a animalelor, de aplicare a tratamentului, limitarea circulației, sacrificarea animalelor cu semne clinice grave. Carnea provenită de la animalele bolnave de rujet, poate fi consumată, dacă nu este modificată organoleptic, numai după o prealabilă sterilizare, totul conform cu decizia medicului veterinar.
Cadavrele se distrug prin îngropare sau la puțul sec la cimitirul de animale, fie prin preluarea lor la serviciile de ecarisaj, în condiții speciale, sau prin transformarea lor în săpun. După terminarea acestor operațiuni, se execută o dezinfecție severă a locului unde au stat animalele, cu soluție de sodă, clorură de var sau formol (mai ales pentru spațiile închise), după ce în prealabil a fost făcută o curățenie mecanică a locului unde au stat animalele, a adăpostului și a utilităților (mobilierul de grajd).
Toți porcii în vârstă de peste 3 luni vor fi supuși vaccinării, sub forma unei campanii, organizată de către Circumscripțiile veterinare, sau de câte ori este nevoie, în funcție de evoluția bolii sau în legătură cu intrarea unor animale noi, în efectivul fermei, prin transferuri, cumpărare, sau prin naștere.
