Bolile golomăţului – Virusul stricului golomăţului (Cocksfoot mottle virus) – Stricul golomăţului Boala se manifestă la început prin apariţi...
Bolile golomăţului – Virusul stricului golomăţului (Cocksfoot mottle virus) – Stricul golomăţului
Boala se manifestă la început prin apariţia pe frunzele tinere a unor striuri sau dungi longitudinale de culoare verde-deschis. Într-o fază mai înaintată, întreaga suprafaţă a frunzelor este acoperită de astfel de dungi, care alternează cu dungi de culoare normală. În multe cazuri, dungile au o culoare galbenă, care devine treptat galbenă-brună. Atacul acestui virus determină reducerea producţiei de fân şi de sămânţă.
Clavibacter rathayi (Smith) Davis, Gillaspie, Vidaver et Harris (syn. Corynebacterium rathayi (Smith) Dows. – Bacterioza galbenă mucilaginoasă
Plantele bolnave sunt cu 30-50% mai scunde decât cele sănătoase, având internodiile superioare incomplet alungite şi prezintă o răsucire şi îndoire a inflorescenţelor şi tecilor frunzelor. Pe tulpini, pe tecile frunzelor şi pe spiculeţe apar pete mari de 5-16 cm lungime, de culoare galbenă ca lămâia, la suprafaţa cărora exsudează un mucilagiu galben, lipicios şi vâscos, în care se găsesc numeroase bacterii.
Inflorescenţele infectate, de culoare galbenă, care cu timpul devine brună, sunt deformate şi acoperite de acelaşi exudat galben, vâscos. Într-o fază mai avansată, paniculele sunt distruse aproape complet, rămânând numai axul principal puternic atrofiat.
Bolile golomăţului – Epichloë typhina (Pers. ex. Fr.) Tul. – Furca de tors a gramineelor
Boala se manifestă pe tecile frunzelor superioare, sub forma unui manşon, lung de 1-3 cm, format din miceliul ciupercii, care la început este alb, apoi devine galben-bruniu. Din cauza atacului plantele rămân mici şi prezintă frunze puţine. Pe stroma pâsloasă se formează (sporodochiile) conidiofori scurţi, 20-24 x 1-2 μm, cilindrici, incolori, cu conidii mici, unicelulare, ovoide, de 4,5-6,5 x 3 μm, incolore la început,
apoi galbene-aurii şi mai târziu brune.
Bolile golomăţului – Phyllachora graminis (Pers.) Fuckel – Pătarea neagră a gramineelor
Boala se manifestă pe frunze, teci şi tulpini, prin pete mici, liniare, solitare, cenuşiinegricioase, care evoluează şi devin negre ca smoala, se unesc mai multe la un loc, acoperind porţiuni mari din frunze. Frunzele puternic atacate se usucă. La suprafaţa petelor se formează conidiofori simpli, alungiţi, septaţi bruni, ce poartă terminal conidii piriforme, bicelulare, cu celule inegale, brune, de 16-24 x 9-12 μm.
Cercosporidium graminis (Fuckel) Deighton – Pătarea neagră a frunzelor
Pe limbul frunzelor, mai rar pe teaca acestora, apar pete mici, punctiforme, brune sau violacee. Cu timpul petele se extind longitudinal, confluează şi formează striuri internervuriene, de 1-3 mm lăţime şi de câţiva cm lungime, albicioase în centru.
Ţesuturile din centrul petelor se necrozează. Pe faţa inferioară se dezvoltă un strat fin, pulverulentpunctiform, negricios, alcătuit din conidioforii şi conidiile ciupercii. În cazul atacurilor intense frunzele se usucă complet. Conidioforii sunt grupaţi în fascicule. Ei sunt filiformi, de 70 x 7 μm, brun-olivacei şi poartă apical sau lateral conidii lunguieţe, îngustate spre vârf, de 36 x 10 μm, bicelulare, olivacee.
Bolile golomăţului – Uromyces dactylidis Otth. – Rugina golomăţului
Pe ambele feţe ale frunzelor, mai frecvent pe cea superioară, se observă pustule mici, eliptice sau alungite, de culoare galbenă-brună (uredosporii), la început acoperite de epidermă, apoi pulverulente. Ceva mai târziu apar teleutosporii (deseori în aceleaşi lagăre cu uredosporii), în pustule separate, circulare sau alungite, dispuse în şiruri longitudinale, de culoare brună-negricioasă.
Uredosporii sunt sferici sau elipsoidali, de 20-32 x 18-25 μm, cu membrana fin echinulată, incoloră sau gălbuie. Teleutosporii sunt în general ovoizi, la vârf rotunjiţi sau turtiţi, la bază îngustaţi, de 17-30 x 13-18 μm, cu pedicel incolor, scurt.
