Bolile degețelului – Virusul mozaicului tutunului (Tobacco mosaic virus) – Mozaicul degeţelului Pe frunzele plantelor infectate apar decolor...
Bolile degețelului – Virusul mozaicului tutunului (Tobacco mosaic virus) – Mozaicul degeţelului
Pe frunzele plantelor infectate apar decolorări de-a lungul nervurilor, care mai târziu se extind cuprinzând cea mai mare parte din limb.
Pe acest fond clorotic se observă porţiuni de ţesături de culoare verde-închis, foarte bine delimitate.plantele atacate rămân mai scunde, cu frunzele mai mici, adesea deformate. Spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, la suprafaţa frunzelor bătrâne apar necroze şi pete antocianice, care determină uscarea frunzelor începând de la vârf.
Boala are influenţă negativă asupra formării tulpinilor florifere şi producerii de sămânţă.
Bolile degețelului – Peronospora digitaloides Gäum. – Mana
Pe frunze, pe partea superioară, apar pete cenuşii-roşietice, apoi cenuşii-albicioase, mari, circulare, care treptat, se brunifică şi se usucă. Pe faţa inferioară a petelor se observă un puf fin, de culoare cenuşie-albicioasă, apoi violet-deschis, alcătuit din conidioforii şi conidiile ciupercii.
Frunzele puternic infectate se usucă, iar plantele rămân mici şi se ofilesc începând de la vârf spre bază.
Bolile degețelului – Ramularia variabilis Fuckel – Pătarea frunzelor
Pe frunze, începând cu cele de la bază, se observă pete mici, de 2-7 mm neregulate, colţuroase, mai întâi gălbui apoi brune, cu marginea purpurie-închis. Când atacul este intens petele apar în număr mare şi confluează.
La suprafaţa petelor, pe ambele feţe ale frunzei, dar mai mult pe partea inferioară, apare o pulbere fină albicioasă, constituită din conidioforii şi conidiile ciupercii. Conidioforii ies prin stomate în buchet: sunt neseptaţi, de 20-30 x 2,5-3,5 μm. Conidiile sunt ovoide până la elipsoidale, de 12-22 x 2-4 μm, uni sau bicelulare, incolore.
Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary – Putregaiul rădăcinilor şi al coletului
Primăvara plantele atacate prezintă rădăcinile şi baza tulpinii putrezite. Ca urmare a atacului plantele se îngălbenesc, se ofilesc şi se usucă, putând fi smulse cu uşurinţă din pământ. La suprafaţa porţiunilor atacate se observă deseori miceliul alb al ciupercii, în care se formează corpuşoare mari, negre-scleroţiile.
Bolile degețelului – Colletrotrichum fuscum Laub. – Antracoza
Boala se întâlneşte atât în răsadniţe, cât şi în câmp, mai întâi în regiunea coletului, de unde progresează spre părţile superioare, pe peţioluri şi frunze. Pe frunze apar pete mici, de 0,5-0,8 mm, circulare, izolate sau confluente, de culoare brună-deschis, cu un punct mic, negru în centru, înconjurate de o margine brun-violacee sau purpurie. Frunzele puternic atacate se usucă. În răsadniţe atacul se poate extinde cu repeziciune.
Acervulele ciupercii se dezvoltă la suprafaţa petelor, fiind constituite din conidiofori scurţi, simpli, incolori. Conidiile sunt alungite, unicelulare, drepte sau curbate, de 12-24 x 4-5 μm, hialine. Printre conidiofori se găsesc peri lungi, bruni, îngroşaţi la bază, bruni, de 45-100 x 2-4 μm.
Botritys cinerea Pers. – Putregaiul cenuşiu
Pe flori, începând cu cele de la baza inflorescenţelor, se dezvoltă o pâslă cenuşie, fină, constituită din miceliu, conidioforii şi conidiile ciupercii. Florile bolnave se usucă şi cad. Conidioforii sunt foarte lungi, septaţi, bruni-olivacei spre bază, ramificaţi în treimea superioară. Conidiile sunt ovoide, de 12-18 x 7-10 μm, unicelulare, incolore, dispuse la vârful ramificaţiilor conidioforilor.
Dăunătorii degeţelului
Dăunătorii mai periculoşi sunt larvele Cărăbuşului de mai – Melolontha melolontha şi Cărăbuşul de iunie – Amphimallon solstitialis. Frunzele şi florile mai pot fi atacate de cleştar – Epitetranychus altheae.
